Post

U MBRIACHE

Une che té a pèlle ze recanosce da lendane camine ca còcce ècceccuate i vracce n'eccòne èllargate i còsse mèzze scacchiate A viie pe isse è sèmpe s’torte sbattenne da na parte e n'ate Te cride ca cade ma nen cade Ogne tante aveze a còcce pe l' àrie cóme pe recchiappà u’hiate E' n’óme sule che z’à fatte amiche u becchiere pe levarse da còcce i penziere Èppene t'encontre ze métte e parlà prime zitte zitte, pù e vòce avete facenne ènnanz'érréte che nu trascurse che ze repéte. 1978 L’ubriaco che non si regge in piedi, barcolla e mai cade, un uomo solo che beve per scacciare i problemi e le preoccupazioni (i penziere) e la sua voglia di dialogare per scaricare questi penzieri, raccontandoad altri un ragionamento che diventa ossessivo proprio perché ripetitivo.

IIE VELÉSSE DEVENDA' SINECHE

Iie velésse devendà sineche pe fà nu menemènte é u puorche Scine é u puorche l'anemale che sacrifeche a vita siie pe fà campà i cres’tiane U puorche ne canósce a vecchiaie pecché campe scì e no n'anne nen té u tiempe d'èttaccarse u padròne pecché da nu memènte e n'ate quis’te u fa fóre Nen spreche niente pecché magne tutte e tutte rènne sfamanne a fame E' n'anemale sante che sa sule dà A nzogne, u larde, a ventresche, a nnòje, a savecicce, u vreccuelare, a spalle, u presutte, u salame a sepresciate, i setele, a ventrecine u sanguenacce, u magnarine Té sfamave e mèntre té sfamave te recreiave Ieve u re da case prime e dope c'avève campate ècche pecché da ogne parte ce velésse nu menemènte ca còde érreceleiate a vócche póche póche raperte cu musse avezate cóme e cuande cu rurù, rurù te velève dice scine tu, tu, proprie tu. 1978 La voglia di diventare sindaco per rendere omaggio all’aanimale più generoso per eccellenza, il maiale, un tempo un vero re della casa

U PAESE MIIE

U paese miie è dénd'è nu fuosse ngòppe nu punie de tèrre tande da sembrà nu bas’temènte Èttuórne u Monte, u Mentaròne e Mont'Arcane tenute rapierte da u Vallòne da Tèrre che z’éncontre cu Befèrne Tutt'a nature è chiène de dolcezze cóme u sanghe di ggènte che té origene èssaie lendane cóme u vérde di uelive che (g)uardene i Triemete, u mare. U larenese senza uelive è nu cres’tiane tris’te chiine de recuorde e de nes’talgie. U paèse miie da 'ngòppe u ponte e capabàlle da i Caselle a Seleciate, d’a bbeverature e sotte u carcere, via Cluenzie, a Chiazze, via Leione dove u suonne nen té penziere u cellucce nen cante pe isse ma pe farse sentì; ogne piatte z'èccónce che l'uòie de uelive e ce s’tà èncòre u ciucce che raje. Dove ogni ruoie té nu 'hiate devèrse cóme u penziere di ggènte. Recchezze antiche nascoscte avete che nen so sfrettate o so repos’te. U Paèse miie dove u calle e u fridde so frutte de staggiòne cóme a vòrie e u faunie, sémbre nu uaiò dend'a cu
Immagine

AMICI PER SEMPRE di Zacc e Bélina

Immagine
Zacc - Ha detto a Don Gelmini che “le intercettazioni vanno consentite solo per indagini su reati più gravi” Bélina - lo voleva rassicurare

IL CERVELLO di Zacc e Bélina

Immagine
Zacc – la Levi Montalcini ha detto “non si possono mettere lucchetti al cervello” Bélina – sicuramente non pensava a Gasparri.
Immagine
CANE...!!! di Zacc e Bélina Zacc - Dopo tutte le bombe che ha fatto buttare e le decine di migliaia di morti ammazzati... Bélina - ...il mondo è preoccupato per una scarpa lanciata male